Escrocheriile în Moldova: cum le recunoști și ce faci dacă ai fost păgubit

Schemele frecvente acum

Datele prezentate de Inspectoratul General al Poliției (IGP) la audierile din Parlament din 12 iunie 2026, relatate de agenția Moldpres, arată că în ianuarie–mai 2026 cele mai multe plângeri au privit falsa „securitate bancară” (515 cazuri), investițiile frauduloase (310) și falsele actualizări de contract sau de servicii de telefonie (230). Iată schemele, una câte una.

1. Apelul „de la bancă” sau „de la Poliție”

Poliția a descris schema pe 28 aprilie 2026: cineva te sună, se prezintă drept angajat al băncii sau al organelor de drept și îți spune că pe numele tău s-a luat un credit ori că există o tranzacție suspectă. Creează panică, apoi mută discuția pe o aplicație de mesagerie și îți dă instrucțiuni „ca să-ți protejezi banii”: să iei credite, să retragi numerar sau să transferi sume în conturi controlate de infractori. După ce obțin banii, dispar. Uneori în același scenariu apar pe rând mai mulți „funcționari”: un operator, un polițist, un angajat BNM, un fiscalist.

2. „Operatorul de telefonie” și aplicația de acces la distanță

CNPF avertizează că escrocii se dau drept operatori de telefonie pe WhatsApp, Viber sau alte aplicații și invocă „optimizarea internetului” sau o verificare de securitate. Te conving să instalezi o aplicație de „suport” care le dă controlul telefonului, inclusiv asupra aplicației bancare și a SMS-urilor cu coduri. Nicio bancă, companie de telefonie sau autoritate nu îți cere să instalezi așa ceva.

3. „Ruda ta e în pericol”

Poliția descrie metoda „ruda implicată în accident”: un necunoscut sună, adesea pe telefonul fix, spune că fiul sau fiica a provocat un accident și cere bani urgent „pentru rezolvarea situației”. Banii sunt luați de un curier sau transferați înainte ca victima să apuce să verifice. Recomandarea Poliției: închizi, suni ruda la numărul pe care îl știi, nu dai bani unor necunoscuți și anunți imediat 112. Detalii în ghidul despre escrocheriile care îi vizează pe vârstnici.

4. Vânzările pe 999.md, Facebook Marketplace și alte site-uri de anunțuri

CNPF descrie schema „cumpărătorului”: te contactează cineva pentru produsul pe care îl vinzi, negociază, propune livrarea prin curier și îți cere datele cardului sau codurile primite prin SMS, direct ori printr-un formular care imită o firmă de curierat sau poșta. Cu ele, banii pot fi scoși imediat de pe card. Pentru vânzare, nu ai nevoie niciodată să dai datele cardului. Totul în ghidul despre vânzările online.

5. Investițiile și criptomonedele „sigure”

BNM avertizează că ofertele de investiții cu profit rapid și sigur vin mai ales prin rețelele sociale, mesaje și apeluri, folosesc fără drept nume de instituții, bănci și demnitari, pagini web false și documente falsificate. CNPF descrie grupuri de „investiții” pe WhatsApp și Telegram, animate de roboți, în care vezi profituri inventate, iar la retragere ți se cer taxe. BNM precizează că investițiile în criptomonede nu sunt reglementate în Moldova, deci banii nu sunt protejați. Cum verifici o firmă: ghidul despre investițiile false.

6. Joburile false și „munca în străinătate”

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) scrie că agențiile private de plasare în câmpul muncii nu au voie să încaseze de la lucrători, direct sau indirect, niciun fel de onorarii sau taxe. Dacă ți se cere bani „pentru loc” sau „pentru dosar”, e un semnal de alarmă. Agenția trebuie să aibă licență, pe care o verifici în lista publicată de Agenția Servicii Publice. Pașii sunt în ghidul Munca legală în străinătate: agențiile licențiate. Dacă bănuiești trafic de ființe umane, Poliția publică două linii permanente: Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane, +373 22 254-998, și linia națională La Strada, 0 800 77777.

7. Coletele, amenzile și câștigurile false

În 10 luni din 2024, Poliția a înregistrat 86 de escrocherii în care a fost folosită fără drept identitatea Poștei Moldovei: mesaje despre un „colet nelivrat” care cer actualizarea urgentă a datelor personale sau bancare. Poșta Moldovei nu cere prin mesaje date bancare, parole sau alte informații confidențiale; o poți verifica la numărul unic 1310. Băncile descriu și cereri de coduri SMS „pentru livrarea unui colet” și linkuri false despre amenzi sau conturi blocate. Poliția atenționează și asupra ofertelor prea bune ca să fie adevărate: premii mari, împrumuturi ușoare, reduceri mari.

8. Phishing prin SMS, Viber, Telegram și e-mail

„Phishing” înseamnă un mesaj sau o pagină falsă care imită banca, poșta sau o instituție, ca să-ți fure datele. BNM recomandă să nu accesezi linkuri suspecte, să nu trimiți copii ale actelor, date bancare, parole sau coduri primite prin SMS și să nu faci plăți la cererea unor persoane necunoscute. BNM a semnalat și mesaje și „documente” false trimise prin aplicații de mesagerie, cu sigla ei, numere fictive și semnături falsificate.

9. Chiriile, biletele și alte plăți în avans

Aici se aplică aceleași reguli ca la vânzări: nu plătești în avans unei persoane pe care n-o cunoști și n-ai putut-o verifica, nu introduci datele cardului pe un link primit în chat și plătești online doar pe site-uri pe care le-ai deschis singur. BNM recomandă să verifici că pagina începe cu „https://” și afișează sistemul de securitate 3D Secure al cardului și să nu dai niciodată PIN-ul pentru o plată online, pentru că nu e necesar. Pentru chirie, înainte de orice bani, citește ghidul Drepturile chiriașului: contractul de închiriere.

10. Preluarea contului de WhatsApp sau Telegram

Codul de verificare primit prin SMS este cheia contului tău. Băncile semnalează cereri de coduri SMS sub pretextul livrării unui colet, al confirmării unei operațiuni sau al verificării identității. Cine are codul îți poate prelua contul, iar Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) arată că spargerea unui cont dă acces liber la contacte, mesaje și fotografii. Activează verificarea în doi pași în setările aplicației. Dacă un prieten sau o rudă îți cere bani pe mesagerie, sună-l pe numărul pe care îl ai salvat înainte să trimiți ceva.

11. Escrocii care îi vizează pe vârstnici

Potrivit datelor IGP relatate de Moldpres, persoanele de peste 66 de ani sunt cele mai afectate de frauda cu „securitatea bancară”, iar cele de 56–65 de ani sunt vizate des de investițiile fictive. Pe 11 iunie 2026, Poliția a relatat cazul unui bărbat de 77 de ani din Chișinău, păgubit de 400.000 de lei de un grup care s-a dat pe rând drept operator de telefonie, polițist, funcționar BNM și fiscalist și a trimis un curier după bani. Ce poți face pentru părinți: ghidul pentru familie.

Semnele comune

• Urgența: trebuie să faci ceva „acum”, altfel pierzi banii, ruda ajunge la închisoare sau oferta expiră.
• Ți se cer coduri, parole, PIN, CVV sau datele complete ale cardului.
• Ești mutat pe WhatsApp, Viber sau Telegram ori primești un link.
• Ți se cere să instalezi o aplicație sau să dai acces la telefon ori la calculator.
• Ți se cere să iei un credit, să scoți numerar sau să muți banii într-un „cont sigur”.
• Ți se cere secretul: să nu spui băncii, familiei sau Poliției.
• Câștig garantat, premiu, ofertă „limitată” sau prețuri mult sub piață.
• Un curier vine să ia bani sau acte de la tine acasă.

Ce faci în primele minute

1. Oprește tot. Închide apelul, nu mai răspunde la mesaje, nu mai trimite nimic.
2. Sună banca la numărul de pe card sau de pe site-ul oficial și cere blocarea cardului și a accesului la aplicație. BNM arată că serviciile suport pentru carduri lucrează 24/7.
3. Dacă ai instalat o aplicație de acces la distanță, CNPF recomandă să scoți imediat cartela SIM, să verifici soldurile și să anunți banca și Poliția.
4. Sună la 112 sau anunță Poliția. BNM și Poliția recomandă 112 pentru orice tentativă de escrocherie.
5. Păstrează dovezile: numerele de telefon, mesajele, linkurile, capturile de ecran, extrasul de cont.
6. Schimbă parolele la e-mail, aplicațiile bancare și conturile de mesagerie.

Pașii următori, cu acte și termene, îi găsești în ghidul Ce faci dacă ai căzut în plasa escrocilor.

Cum depui plângerea

Escrocheria este infracțiune, iar plângerea se depune la Poliție. Potrivit Codului de procedură penală (art. 263), plângerea cuprinde numele, prenumele și domiciliul tău, descrierea faptei, făptuitorul, dacă îl cunoști, și mijloacele de probă. O poți face personal sau prin reprezentant, iar copilul major o poate face pentru părinți. Plângerile anonime nu pot fi temei pentru pornirea urmăririi penale.

Ca victimă, ai dreptul (art. 58) să ți se înregistreze imediat cererea, să primești un certificat sau o copie a procesului-verbal, să fii informat despre soluție și să ceri să fii recunoscut parte vătămată și parte civilă. Dacă se refuză pornirea urmăririi penale, poți ataca ordonanța în 10 zile de la primirea copiei. Pașii practici: Cum depui o plângere la Poliție.

Pentru firme care oferă fără licență investiții, credite sau alte servicii financiare, poți face și o sesizare la CNPF, pe cnpf.md, sau la Telefonul consumatorului, 022 85 95 95.

Șansele de recuperare

Nimeni nu îți poate garanta că îți vei recupera banii. Ce spune legea:

• Plăți pe care nu le-ai autorizat. Legea nr. 114/2012 obligă banca să-ți ramburseze o operațiune neautorizată imediat sau cel târziu la sfârșitul următoarei zile lucrătoare după ce a aflat de ea, cu excepția cazului în care are motive rezonabile să suspecteze o fraudă și anunță în scris autoritățile. O anunți cât mai repede, dar nu mai târziu de 13 luni de la debitare.
• Cât poți pierde tu. La un card pierdut, furat sau folosit fără drept, plătitorul poate fi obligat să suporte cel mult 500 de lei, iar în unele situații nimic (de exemplu, dacă operațiunea a avut loc după ce ai anunțat banca). Dacă însă pierderea vine din fraudă sau din încălcarea intenționată ori cu neglijență gravă a obligației de a păstra în siguranță codurile și cardul, suporți toată pierderea. Banca trebuie să dovedească frauda sau neglijența gravă.
• Dacă ai făcut tu transferul, convins de escroci, banii se recuperează de regulă doar prin dosarul penal: ceri să fii recunoscut parte civilă, iar instanța poate obliga vinovații la despăgubire. Durează și depinde de identificarea lor și de bunurile pe care le au.
• Criptomonedele nu sunt reglementate în Moldova, iar BNM precizează că fondurile utilizatorilor nu sunt protejate.

Atenție la cei care, după ce ai fost păgubit, îți promit „recuperarea banilor” contra unui avans. Este tot o plată către necunoscuți, exact ce BNM te sfătuiește să nu faci.

Unde raportezi

Situația	Unde
Ești sunat acum de escroci, ai predat bani, un curier vine la ușă	112
Ai dat datele cardului, coduri sau acces la telefon	Banca ta (numărul de pe card), apoi Poliția
Ai fost păgubit	Plângere la Poliție (subdiviziunea teritorială sau online, după ghidul de mai sus)
Firmă de investiții sau creditare fără licență	CNPF: sesizare pe cnpf.md, Telefonul consumatorului 022 85 95 95
Agenție de muncă în străinătate suspectă	ANOFM: 0 8000 1000; trafic de persoane: +373 22 254-998 sau 0 800 77777
Mesaj „de la Poșta Moldovei”	Verifici la Poșta Moldovei, 1310; tentativa o anunți la 112

Mai multe instituții, inclusiv pentru plângeri la bancă sau la operatorul de telefonie, găsești în ghidul „Unde reclami”.

Ghidurile rubricii „Escrocheriile”

• Fraude telefonice și online: cum le recunoști și unde le raportezi
• Ce faci dacă ai căzut în plasa escrocilor: pașii, actele și termenele
• Vânzările online pe 999.md și Marketplace: cum nu te păcălești
• Investițiile și criptomonedele false: cum verifici la CNPF și BNM
• Escrocheriile care îi vizează pe vârstnici: cum îți protejezi părinții
• Cum depui o plângere la Poliție
• Reclamația la bancă, asigurător sau OCN: noile reguli
• Cumpărături online: colet nelivrat, cum reclami
• Munca legală în străinătate: agențiile licențiate
• Numărul de urgență 112: ce spui operatorului
• Protecția datelor personale: plângerea la CNPDCP
• Creditul de consum: ce verifici înainte să semnezi