Escrocherii cu deepfake și voce clonată: cum le recunoști și cum te aperi

1. Vezi un clip făcut cu AI, cu persoane publice sau cu o bancă, care face reclamă la un „program financiar susținut de oficiali”.
2. Linkul te duce pe un site care îți cere numele, telefonul și datele cardului.
3. Urmează un apel telefonic, „de cele mai dese ori” în limba rusă.
4. Ți se cer transferuri prin Western Union sau MoneyGram ori instalarea unor aplicații de control la distanță, ca AnyDesk sau TeamViewer.
5. Pe „platformă” vezi câștiguri, dar ele sunt false. Când vrei să retragi banii, ți se cer „taxe”.

Poliția a numit platforme fictive ca GoldenClub, InvestCorp, BTG-Capital Ltd, Comalion Invest, fx-pro.com, Titan-Trade, Culion Finance și Daytona Capital. Numele se schimbă des, așa că nu te baza pe o listă: schema contează. Poliția trimite săptămânal platformelor cereri de eliminare a acestor reclame.

BNM: imaginea oficialilor, folosită în reclame false (3 iunie 2025)

Banca Națională a Moldovei (BNM) a atenționat că imaginea oficialilor, inclusiv a celor din BNM, apare în materiale „uneori realizate cu ajutorul tehnologiilor de tip deepfake”. BNM precizează că nu este implicată în promovarea vreunei platforme de investiții și nu garantează produse financiare. Comunicările ei oficiale apar doar pe bnm.md.

CNPF: clipuri cu președinta țării și premierul (februarie 2026)

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a avertizat despre reclame care imită presa și folosesc imaginea unor persoane publice, inclusiv a președintei țării. Au fost numite platformele „Harmony Bitspire” și „Nexura AI”. Președintele CNPF a vorbit despre un clip deepfake recurent cu președinta țării și premierul, în care ți se cere o „taxă de intrare” de 87 de euro (circa 1.700 de lei), iar vocea este clonată cu AI. Potrivit Inspectoratului Național de Investigații, fraudele online cu impact financiar semnificativ au crescut de la circa 900 în 2023 la circa 1.800 în 2024.

CEC: un video fals despre alegeri (31 iulie 2025)

Comisia Electorală Centrală (CEC) a condamnat un video fals generat cu AI, cu președinta CEC, despre ingerințe în alegeri. CEC a precizat că ea nu a făcut niciodată astfel de declarații. Cazul arată că falsurile nu servesc doar la furt de bani, ci și la manipulare.

Cum funcționează un apel cu voce clonată

Până azi nu am găsit o comunicare oficială a Poliției din Moldova despre un caz cu vocea clonată a unei rude. Riscul însă există, pentru că tehnologia e la îndemână, iar schema „ruda în necaz” e o metodă clasică a escrocilor la telefon. În general, un astfel de apel arată așa:

• Auzi vocea copilului, a nepotului sau a soțului, speriată: „am avut un accident”, „m-a reținut poliția”, „mi-au furat telefonul”.
• Convorbirea e scurtă, cu zgomot pe fundal, și „vocea” evită întrebările.
• Apare repede un „avocat”, „polițist” sau „medic” care îți cere bani urgent, cash prin curier sau printr-un transfer.
• Ți se spune să nu suni pe nimeni și să nu spui nimănui.

Grabă, emoție și secret: acestea sunt semnele, indiferent cât de reală pare vocea.

Cum te aperi: pașii simpli

1. Închizi și suni tu înapoi. Apelezi persoana pe numărul pe care îl ai deja în agendă, nu pe cel care te-a sunat. Dacă nu răspunde, suni pe altcineva din familie.
2. Stabilești un cuvânt-cod în familie. Alegeți un cuvânt sau o întrebare pe care doar voi o știți și care nu apare pe internet (nu numele câinelui pe care îl postați des). Dacă „ruda” la telefon nu știe cuvântul, e un fals. Acesta e un sfat general de prudență, nu o recomandare oficială a autorităților din Moldova.
3. Nu crezi reclamele cu oficiali. Niciun ministru, bancher sau președinte nu promite câștiguri dintr-o reclamă pe rețelele sociale. Verifici pe site-ul oficial al instituției.
4. Nu dai date și coduri. Poliția sfătuiește: nu oferi date personale sau bancare și nu transmite nimănui codurile OTP (codurile de unică folosință primite prin SMS de la bancă).
5. Nu instalezi aplicații de control la distanță (AnyDesk, TeamViewer și altele) la cererea cuiva care te-a sunat.
6. Vorbești cu părinții și bunicii. Spune-le că vocea și fața pot fi falsificate. Mai multe sfaturi găsești în ghidul despre escrocheriile care îi vizează pe vârstnici.

Cum recunoști un clip deepfake

CNPF enumeră câteva semne: mimică nenaturală, vorbire sacadată, accent ciudat. Ghidul Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (StratCom) adaugă lumină inconsecventă, clipit nenatural, buze desincronizate de sunet, mâini sau ochi deformați și pauze ciudate în voce. Pe larg, cu toți pașii de verificare: cum recunoști o poză, un video sau o știre făcută cu AI.

Ce faci dacă ai plătit deja

1. Suni imediat la bancă și ceri blocarea cardului și a tranzacțiilor. Numărul îl iei de pe card sau de pe site-ul oficial al băncii.
2. Anunți Poliția cât mai repede. Poliția cere explicit ca victimele să anunțe imediat Poliția și banca.
3. Dezinstalezi aplicația de control la distanță, dacă ai pus-o, și schimbi parolele de la banca online și de la e-mail.
4. Păstrezi dovezile: capturi de ecran cu reclama, site-ul și mesajele, numerele care te-au sunat, chitanțele transferurilor.
5. Nu plătești „taxe de recuperare”. Cine îți promite că îți întoarce banii contra unei plăți este, de obicei, aceeași rețea.

Pașii detaliați, cu actele și termenele: ce faci dacă ai căzut în plasa escrocilor. Cum scrii plângerea: cum depui o plângere la Poliție, inclusiv online. Dacă banca nu te ajută: reclamația la bancă, asigurător sau OCN.

Unde raportezi

• Poliția: pentru frauda în care ai pierdut bani sau date. Într-o situație urgentă suni la 112.
• Banca ta: imediat, pentru blocarea cardului și contestarea tranzacțiilor.
• StratCom: un clip deepfake cu oficiali sau instituții îl poți semnala la dialog@stratcom.md.
• Platforma unde ai văzut reclama: folosește butonul de raportare. Poliția trimite și ea cereri de eliminare.

Toate schemele de escrocherie cunoscute în Moldova: Escrocheriile în Moldova: cum le recunoști și ce faci și fraudele telefonice și online. Despre AI în general: Inteligența artificială pe înțelesul tuturor.

Greșeli frecvente

• Crezi că un video „cu fața și vocea” unui oficial nu poate fi fals.
• Suni înapoi la numărul care te-a sunat sau scrii în chatul primit.
• Plătești o sumă mică, „de intrare”, ca să vezi dacă merge. După ea urmează alte „taxe”.
• Instalezi o aplicație „de ajutor” la cererea consultantului.
• Ți-e rușine și taci. Cu cât anunți mai repede banca și Poliția, cu atât sunt mai mari șansele să oprești pierderea.

Informații verificate la 15 octombrie 2026.