Masa de sărbătoare în Moldova: hram, nuntă, cumătrie și pomană

1. Bucatele reci, puse pe masă înainte să vină oaspeții: răcitura (din carne de porc, de pasăre sau de pește), brânza, murăturile, salatele, plăcintele. Registrul patrimoniului trece răciturile între preparatele din carne fiartă păstrată fără aer.
2. Zeama, ca prim fel: de găină cu tăiței de casă, acrită cu borș. Rețeta: zeamă de găină cu tăiței de casă.
3. Sarmalele. Același studiu arată că sarmalele sunt primele bucate calde aduse la masă și că au devenit felul tradițional la Crăciun, la Paști, la nunți și la aniversări. Rețeta: sarmale în foi de varză murată.
4. Friptura și mâncărurile cu sos: friptură de porc sau de pasăre, tocană, pui cu smântână (în nord și centru), tochitură și ciulama (în sud), după registru.
5. Dulciurile și colacii: cozonac, plăcinte dulci, iar la nuntă și la cumătrie, colacii rituali.

Ordinea poate varia de la o familie la alta. Sigur în surse e doar locul sarmalelor, „primele bucate calde”.

Hramul satului

Hramul este ziua sfântului ocrotitor al bisericii și, odată cu el, sărbătoarea întregii localități. Registrul patrimoniului, la capitolul despre sărbători, descrie hramul bisericii și al localității cu masa comunitară la biserică și cu jocul de după-amiază, în prima zi și în zilele următoare. Acasă, gospodinele pregătesc din timp pentru rudele și prietenii care vin din alte sate: aceleași bucate ca la masa mare, de obicei în cantități mai mari.

Dacă hramul cade într-o perioadă de post, Biserica dă dezlegare. Pentru Postul Crăciunului, Doxologia arată că la hramul bisericii se mănâncă ulei, pește și vin chiar dacă ziua cade miercuri sau vineri. Atunci masa de hram e una de post, cu pește, sarmale de post și plăcinte cu varză sau cartofi. Detaliile le găsești în ghidul Postul Crăciunului. Despre hramul capitalei citește Hramul Chișinăului, 14 octombrie.

Nunta: colacii și masa mare

Registrul patrimoniului împarte obiceiurile de nuntă în trei: cele de dinainte (pețitul, logodna, răspunsul), nunta propriu-zisă și cele de după ea, între care colacul. Tot acolo e trecută și primirea tinerei familii cu pâine și sare (capitolul V).

Colacii de nuntă se fac din aluat dospit de grâu. Registrul enumeră (capitolul VII):

• colacii vorniceilor, cu care vornicii merg să cheme oaspeții la nuntă;
• colacii nunilor și colacii cuscrilor;
• jemna, colacul mare: pe masa nuntașilor (în nord și centru), jemna miresei și jemna la iertăciune;
• pupăza miresei și colacul cu pupăza pentru iertarea nănașilor (în sud-vest).

În raionul Ștefan Vodă se face plăcinta miresei, sau plăcinta cu bordură: foi subțiri de aluat întins, așezate una peste alta, cu brânză de oaie sau de vaci între ele, până la circa 5 cm înălțime, unse la urmă cu ou și zahăr. Au descris-o cercetătoarele UTM după mărturiile femeilor din satele Crocmaz, Caplani, Olănești și Caragasani (Suhodol, Cazac, Babcenco, 2023).

La masa mare de nuntă, sarmalele țin locul de cinste printre bucatele calde, după studiul despre sarmale citat mai sus, care se sprijină pe cercetarea etnologei Valentina Iarovoi despre bucatele ceremonialului de nuntă.

Cumătria: colacii de nănași și de moașă

Registrul trece cumătria și scăldătoarea între obiceiurile legate de nașterea copilului. Pentru ele se coc colaci speciali din aluat dospit:

• colacii „de prins cumetrii”;
• colacii „de închinat cumetrilor”, pentru nănași;
• pupăza „de închinat moașei”, pentru femeia care a ajutat la naștere.

În sud, după naștere, moașei i se dădea și o turtă din aluat nedospit, scrie același registru. Restul mesei de cumătrie seamănă cu cea de nuntă, la scară mai mică.

Pomana și mesele de pomenire

La înmormântare și la pomeniri, bucatele au un rost anume. Registrul patrimoniului (capitolul VII) descrie:

• coliva, din grâu fiert, uneori înlocuită cu orez fiert;
• un colac rotund pentru fiecare lucru dat de pomană și colaci pentru oamenii de la masa de după înmormântare;
• colacii pentru pomul vieții (colac rotund, scara sufletului, pupeze, hulubași), colacii pentru punți și pentru năsălie;
• călăghia sau hălăgica, în satele de pe malul Prutului, și capetele, în sud-vest.

Când se fac pomenile

Colacii se coc pentru mesele de pomenire de la a 3-a, a 9-a, a 20-a și a 40-a zi, de la un an și șapte ani la rând (registrul, capitolul VII). Capitolul despre obiceiuri amintește și pomenirile de la jumătate de an și de la un an (capitolul V). Peste an, morții se pomenesc la Moși: coliva se face în Ajunul Crăciunului, de Sfântul Vasile, în Sâmbăta lui Toader, la Moșii de vară și de toamnă. Vezi ghidurile Paștele Blajinilor și Sfântul Dumitru și Moșii de toamnă.

Ce anume se dă de pomană (haine, vase, lucruri ale celui mort) diferă de la sat la sat. Sigur în registru este doar regula colacului: fiecare lucru dat de pomană are colacul lui. Despre rânduiala bisericească întreabă preotul parohiei.

Mâncare sigură pentru zeci de oaspeți

La mesele mari, riscul cel mai mare e mâncarea gătită dinainte și ținută ore întregi la cald. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) recomandă:

• frigiderul reglat între 1 °C și 5 °C, iar carnea cumpărată adusă repede acasă și pusă la rece (ANSA, 2024);
• mâncarea rămasă păstrată în caserole sau congelată, nu lăsată pe masă (același comunicat);
• dacă angajezi o firmă de catering, verifică dacă e înregistrată și autorizată, iar sala aleasă trebuie să fie și ea înregistrată sau autorizată pentru activități cu alimente (ANSA, citată de Radio Moldova, 2025).

Salatele cu maioneză, ouăle, carnea, peștele și prăjiturile cu cremă se strică cel mai ușor. Pune-le pe masă cât mai târziu și strânge-le primele. Ce faci dacă cineva se îmbolnăvește afli din ghidul Toxiinfecția alimentară, iar despre stomac și ficat după mesele grele, din Mesele de sărbători și bolile cronice.

Citește și: ce gătești de hram: meniu pentru oaspeți, câte porții calculezi pentru nuntă sau pomană, ce se împarte de pomană, cum păstrezi mâncarea de la masa de sărbătoare.