Bucătăria de post în Moldova: ce mănânci și rețete tradiționale

• Laptele de buhai, sau jufla: semințe de cânepă zdrobite în mărcoteț (piuliță de lemn) și fierte cu apă, pentru Ajunul Crăciunului.
• Verdețurile crude, cu ulei vegetal, borș și condimente: salate din grădină și de pe câmp.
• Borșul gros: borș din crupe de porumb și varză acră.
• Mâncărurile din verdețuri sălbatice de sezon: urzică, leurdă, măcriș, ștevie, untișor, lobodă, usturoi sălbatic.
• Mâncărurile din legume de grădină: castraveți, roșii, vinete, varză, ceapă, sfeclă, spanac, cu pătrunjel, mărar, cimbru, țelină și hrean.
• Fierturile din verdețuri, legume, cartofi, fasole, praz și rădăcinoase.
• Chiselița și alte fierturi din fructe proaspete, uscate sau afumate: din prune verzi sau coapte, porumbele, vișine, mere, caise.
• Tocana, iahnia, ghiveciul și „mâncărica”, gătite cu legume și grăsime vegetală; ghiveciul din cartofi și fasole verde; tocana de vinete; varza călită cu tăiței de casă.
• Bucatele din cereale: grâul fiert (coliva), porumbul fiert sau copt, mămăliga, terciul, budinca.

Pe lângă acestea, unele sărbători din post au bucatele lor: coliva în Sâmbăta lui Toader (prima sâmbătă din Postul Mare), plăcintele de pomană în Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Florii, și masa de post din Ajunul Crăciunului și al Bobotezei. Vezi Floriile, Masa de Crăciun și Boboteaza.

De unde iei proteinele în post

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) recomandă, pentru perioada postului, proteinele de origine vegetală: leguminoase, nuci, semințe și ciuperci (ANSP, 2025). În bucătăria tradițională, asta înseamnă:

• fasolea, fiartă, bătută cu ceapă călită sau în ciorbă; fasolea verde în ghiveci;
• lintea și mazărea, în ciorbe și tocane;
• nucile, în colivă, în plăcinte și în dulciuri;
• ciupercile, în sarmale, în tocane și în plăcinte;
• peștele, doar în zilele cu dezlegare. În Postul Mare, peștele e îngăduit de Buna Vestire (Doxologia) și în Duminica Floriilor; în Postul Crăciunului, în multe sâmbete și duminici și la unele sărbători (Doxologia). Lista exactă pe zile o găsești în ghidurile despre posturi și în calendarul Mitropoliei.

Zeama de pește, pește prăjit sau plachia de pește sunt bucatele obișnuite ale zilelor cu dezlegare. Despre Buna Vestire avem un ghid separat.

Un meniu de post de o zi, analizat de UTM

Două cercetătoare de la Departamentul Alimentație și Nutriție al UTM, Adelina Surdu și Mihaela Zaharia, au calculat valoarea nutritivă a unui meniu tradițional de post pe o zi (studiul din 2023):

Masa	Ce conține
Micul dejun	orez dulce, dulceață de cireșe, pâine albă, ceai de mușețel
Gustarea	un măr verde, prăjiței
Prânzul	ciorbă de urzici, fasoliță, varză murată, pâine albă
A doua gustare	plăcintă cu bostan, compot de caise
Cina	sarmale cu ciuperci, ghiveci de legume, mămăligă

Meniul are în total circa 2 000 de kilocalorii. Concluzia autoarelor: raportul dintre nutrienți este de 11% proteine, 8% grăsimi și 81% glucide, departe de normele Organizației Mondiale a Sănătății, iar fibrele lipsesc cu aproximativ 6,7 grame față de cele 30 de grame recomandate unui adult. Pe scurt, un post făcut doar din pâine, mămăligă, cartofi și dulciuri e prea bogat în glucide și prea sărac în proteine și grăsimi.

Un proiect UTM mai larg despre bucătăria tradițională, raportat Academiei de Științe, a făcut și el analiza macronutrienților din bucatele de post și a scris recomandări de alimentație echilibrată pentru diferite vârste și perioade ale anului (raportul proiectului). Același raport notează că multe bucate tradiționale folosesc plante bogate în vitamine: urzici, podbal, lobodă, frunze de viță, cimbru, ștevie.

Cum faci postul echilibrat

1. Pune leguminoase în fiecare zi: fasole, linte, mazăre, năut. Combină-le cu cereale (fasole cu mămăligă, linte cu orez).
2. Mănâncă verdețuri și legume de sezon, crude și gătite: urzică și leurdă primăvara, varză și sfeclă iarna.
3. Folosește ulei vegetal în zilele în care e îngăduit, nuci și semințe, ca să nu rămâi fără grăsimi.
4. Redu produsele rafinate: cartofii, făina albă, dulciurile și produsele „de post” ambalate, recomandă ANSP, ca să eviți salturile de zahăr în sânge.
5. Nu sări peste mese și nu compensa foamea cu pâine și dulciuri.

Cine nu ar trebui să postească strict

ANSP nu recomandă postul pentru vârstnici, copii și adolescenți până la 14 ani, femeile însărcinate și cele care alăptează, oamenii care fac muncă fizică grea și cei cu boli precum diabetul, infecțiile, anemia sau bolile inflamatorii ale tubului digestiv, rinichilor sau ficatului. Dacă ai o boală cronică sau iei medicamente, vorbește întâi cu medicul. Biserica are și ea pogorăminte (îngăduințe) pentru bolnavi; întreabă duhovnicul.

Rețete de post pe care le poți face acasă

Multe bucate de zi cu zi au o variantă de post. Sarmalele se fac cu orez sau crupe și ciuperci în loc de carne, plăcintele cu varză, cartofi sau dovleac în loc de brânză, zeama cu legume și borș, fără găină. Rețetele pas cu pas le adunăm la Rețete moldovenești; variantele cu carne le găsești deja, de exemplu sarmalele în foi de varză murată, iar varianta de post înlocuiește carnea cu orez și ciuperci călite în ulei.

O greșeală frecventă: produsele cumpărate „de post” (biscuiți, napolitane, margarină, maioneză fără ou) nu sunt automat sănătoase. Citește eticheta: zahăr, sare și grăsimi hidrogenate.

Citește și: ce gătești în post: meniu pe o săptămână, meniul de Revelion.