Pâinea, colacii și cozonacul în tradiția moldovenească
Ghid · actualizat la 10 octombrie 2026 · Читать на русском
Pâinea ca aliment de bază, colacii de Crăciun, Paști, nuntă, cumătrie și pomană, maiaua tradițională, pasca și cozonacul: ce spun registrul și studiile.
Pe scurt: în Moldova, pâinea nu e doar mâncare. Registrul patrimoniului cultural imaterial al Ministerului Culturii o trece, alături de mămăligă și mălai, la „alimentul de bază”, iar colacii însoțesc aproape fiecare sărbătoare și fiecare moment din viața omului: Crăciunul și Anul Nou, Paștele, nunta, cumătria, înmormântarea și pomenile. Pe pagina asta afli ce colaci se coc și când, cum se dospea aluatul cu maia, de unde vin pasca și cozonacul și ce nu se poate confirma din surse.
Pâinea, „alimentul de bază”
Primul capitol din lista bucatelor tradiționale a registrului patrimoniului, întocmită de etnologul Valentina Iarovoi, se numește „Alimentul de bază”: pâinea, mămăliga și mălaiul, „împreună cu obiectele aferente”. Despre pâine ca simbol a scris o carte întreagă etnologul Varvara Buzilă, Pâinea: aliment și simbol. Experiența sacrului (Știința, Chișinău, 1999), trecută în bibliografia registrului și considerată una dintre monografiile de referință despre pâine în spațiul românesc (Romània Orientale, 2024).
Pâinea apare și în obiceiurile de familie: registrul sărbătorilor trece la nuntă obiceiul „Pâine și sare”, cu care tânăra familie e primită (capitolul V). Cuvântul colac vine din slava veche, kolačĭ, și numește un produs de panificație, „de obicei în formă de inel, împletit din două sau din mai multe suluri de cocă” (DEX).
Publicitate
Maiaua și fermenții tradiționali
Înainte de drojdia cumpărată, pâinea se dospea cu maia: un aluat lăsat să fermenteze singur, păstrat de la o coacere la alta. Un proiect de cercetare al Universității Tehnice a Moldovei (UTM), raportat Academiei de Științe, a studiat „pâinea tradiţională preparată pe baza de maiale”, cu fermenți naturali obținuți prin fermentare spontană din mai multe surse: must alb și negru, aluat, aluat și pâine, tărâțe, borș acru și vin (raportul V. Cazac). Tot acolo a fost studiată și tehnologia babei negre.
Aceeași idee stă la baza borșului acru: tărâțe de grâu, făină de porumb și pâine de secară lăsate să fermenteze, cu care se acresc zeama și ciorbele (Covaliov și alții, 2021). Rețeta pas cu pas: zeama de găină cu tăiței de casă.
Colacii de peste an
Registrul patrimoniului enumeră colacii și „modelările din aluat” legate de sărbătorile anului:
| Când | Ce se coace | Ghidul |
|---|---|---|
| Ajunul Crăciunului și Anul Nou (24 decembrie / 6 ianuarie) | figurinele din aluat care „întruchipează” Crăciunul și Anul Nou: ajunelul, crăciunelul, sfântul vasile; în sud-vest, lipii din aluat nedospit pe care copiii le duc nașilor | Masa de Crăciun |
| Colindatul și uratul | pentru copii: bolindețe, colindețe, nodăței (băieților), pupejoare (fetițelor), colăcei, hulubași; pentru flăcăi, colaci mari împodobiți cu flori și lână roșie | Colindele și uratul |
| A doua zi de Crăciun și de Anul Nou | colaci, iar în sud colacul și pupăza, dăruite nănașilor | Crăciunul în Moldova, Sfântul Vasile |
| Ziua Mucenicilor (9 / 22 martie) | „sfinții” sau „mucenicii” din aluat, împărțiți | — |
| Sâmbăta lui Lazăr | plăcinte rituale | Floriile |
| Paștele | pasca, sfințită în noaptea Învierii | Paștele în Moldova |
| Paștele Blajinilor | pasca, dată de pomană | Paștele Blajinilor |
| Sfântul Gheorghe (23 aprilie / 6 mai) | în sud, colacul ciobanilor, din aluat nedospit copt pe vatră | Sfântul Gheorghe |
| Moșii de vară, în ajunul Duminicii Mari | vărzare și lipii | Înălțarea și Rusaliile |
| Sfântul Andrei | turtă din aluat nedospit, în obiceiurile dinaintea căsătoriei | Sfântul Andrei |
Colacii din viața omului
Nașterea și cumătria
În sud, după naștere, moașei i se dădea o turtă sau o azimă din aluat nedospit. La cumătrie (botez) se coc colaci din aluat dospit: colacii „de prins cumetrii”, colacii închinați cumetrilor și pupăza închinată moașei.
Nunta
Registrul enumeră colacii vorniceilor, cu care se cheamă oaspeții la nuntă, colacii cu care vin invitații, colacii nunilor și ai cuscrilor. Pe masa nunții, în nord și în centru, stă jemna, colacul mare; în sud-vest se coace pupăza miresei, iar colacul și pupăza se duc și la iertarea nănașilor.
Înmormântarea și pomenile
La înmormântare și la pomeni se face colivă din grâu fiert (uneori din orez) și se coc colaci rotunzi: câte unul pentru fiecare lucru dat de pomană și pentru oamenii de la masă, la a 3-a, a 9-a, a 20-a și a 40-a zi, la un an și șapte ani la rând. Tot din aluat se fac colacii pentru „pomul vieții”, pentru „poduri” și pentru năsălie. În satele de pe Prut se coace călăghia sau hălăgica, iar în sud-vest, „capetele”. Toate sunt din registrul patrimoniului.
Pasca și cozonacul
Pasca e pâinea Paștelui. Numele vine din latinescul pascha. Registrul sărbătorilor trece „coacerea pascăi în Săptămâna Patimilor” printre obiceiurile Paștelui (capitolul V), iar registrul bucatelor spune că pasca se sfințește în noaptea Învierii, se mănâncă în primele zile ale Paștelui și la Paștele Blajinilor și se mai face până la Duminica Mare. Vezi și Săptămâna Mare.
Cozonacul e, după DEX, o prăjitură din aluat dospit, frământat cu ouă, lapte, unt și zahăr. Dicționarul îl compară cu bulgarul kuzunak (DEX). Cozonacul nu apare în lista registrului de patrimoniu, care vorbește doar de colaci și pască. Cartea Tatianei Niculescu despre istoria cozonacului (Humanitas, 2024) arată, după recenzia din Romània Orientale, că cuvântul „cozonac” apare într-o rețetă scrisă abia pe la jumătatea secolului al XIX-lea și urmărește cum a ajuns de la pâinea de sărbătoare a caselor boierești la dulcele de familie de Crăciun și de Paști. Azi, portalul moldova.travel îl descrie ca pâinea dulce cu nucă și stafide a sărbătorilor.
Ce e sigur și ce nu se poate confirma
- Sigur: lista colacilor și a ocaziilor de mai sus, din registrul Ministerului Culturii; maiaua și fermenții naturali, din cercetările UTM.
- „Cozonacul e o rețetă veche de secole.” Nu se poate confirma: cuvântul apare în rețete scrise abia în secolul al XIX-lea. Pâinile rituale îmbogățite sunt mai vechi, dar nu se numeau cozonac.
- Unde se mai coace pe vatră. Registrul descrie colacul ciobanilor copt pe vatră în sud, dar nu am găsit o sursă oficială care să spună în ce sate sau muzee poți vedea azi coacerea pe vatră. Dacă vrei să încerci, întreabă la pensiunile rurale prezentate în ghidul Moldova turistică.
- Semnificațiile simbolice ale fiecărui colac (forma, numărul de împletituri) diferă de la sat la sat; nu le dăm aici ca reguli generale.
Pentru întreaga bucătărie tradițională citește ghidul bucătăriei moldovenești, iar rețetele pas cu pas sunt la Rețete moldovenești.
Citește și: meniul de Paște, meniul de Revelion, ce se împarte de pomană.
Publicitate
Întrebări frecvente
Ce colaci se fac de Crăciun în Moldova?
După registrul Ministerului Culturii: ajunelul și crăciunelul din aluat, colăceii și figurinele pentru copiii colindători, colacii mari cu flori și lână roșie pentru flăcăi și colacii duși nănașilor a doua zi de Crăciun.
Ce este jemna?
Colacul mare de pe masa nunții, în nordul și centrul Moldovei. Registrul patrimoniului mai pomenește jemna miresei, jemna de la Iertăciune și jemna înjemănată.
Ce colaci se dau la pomană?
Colaci rotunzi pentru fiecare lucru dat de pomană și pentru oamenii de la masă, la 3, 9, 20 și 40 de zile, la un an și șapte ani la rând. Pe Prut se coace călăghia, iar în sud-vest capetele.
Ce este maiaua?
Un aluat lăsat să fermenteze singur, cu care se dospea pâinea înainte de drojdia cumpărată. Cercetătorii UTM au studiat fermenți naturali din must, aluat, pâine, tărâțe, borș acru și vin.
Prin ce se deosebește pasca de cozonac?
Pasca e pâinea rituală a Paștelui, sfințită în noaptea Învierii, și e trecută în registrul patrimoniului. Cozonacul e un aluat dospit îmbogățit cu ouă, lapte, unt și zahăr, copt de Crăciun și de Paști.
Din ce limbă vine cuvântul cozonac?
DEX îl compară cu bulgarul kuzunak. Cuvântul colac vine din slava veche, kolačĭ, iar pască, din latinescul pascha.